Leadership-arta de a PROpune,nu de a IMpune

Leadership-arta de a PROpune,nu de a IMpune

0 Flares 0 Flares ×
       Stau si ma minunez cititnd zilnic diverse teorii si judecati despre leadership, emise in acest univers infinit al mediului ”on line” (si nu numai). Ciudat este, insa,  faptul ca numarul de teorii emise, e aproximativ egal cu numarul de opinii, conform principiului: „cate bordeie,atatea obiceie”. 
      Nu poti emite, pertinent, teorii despre leadership, decat daca ai avut sansa sa le aplici, le-ai simtit efectele si impactul asupra performantei oamenilor si implicit a organizatiei .
     Ca si concept, aparent,leadershipul ne apare tuturor in fata ca o aura de conducere, ca un patrafir al unui popa raspandit asupra celor destinati sa-i urmeze sfaturile. Din pacate, cam asta rezulta din atitudinea multor oameni aflati, conjuntural, sau nu,  in pozitii de influenta.
        Nu este insa deloc asa!
       Leadershipul primeste conotatii speciale atunci cand reusesti sa acumulezi experiente si sa-i simti cu  adevarat efectele in mediul in care existi.
       La fel ca si toate abilitatile dependente de inteligenta emotionala si leadershipul este o abilitate perfect educabila. Esential pentru asta , insa ,sunt:pregatirea continua-trainingul eficient, experientele traite,interactiunea cu oameni si medii diferite.
       In primul rand, as spune ca Leadershipul asigura VIZIUNEA, fara a impune si instrumentele prin care acea viziune sa prinda viata. Marele pacat al managerilor, este incapacitatea de a gestiona presiunea (dealtfel fireasca in orice organizatie dornica de performanta), pe care insasi pozitia de manager ti-o impune. Este foarte corect si natural sa iti autoimpui o presiune atunci cand o organizatie depinde de tine .Insa,de modul in care disipam aceasta presiune asupra celor insarcinati sa obtina performanta, depinde pana la urma succesul nostru pe termen lung ca manageri si implicit succesul organizatiei din care facem parte.
       In al doilea rand as spune ca leadersipul nu este un concept standard, sub nici o forma. Pana la urma, vorbim despre oameni diferiti, organizatii diferite, obiective diferite. Din acest motiv, nu exista o „formula” de leadership  universal aplicabila, fiecare manager e liber sa adopte propriul stil in functie de diferitele realitati .
       In alta ordine de idei,leadershipul este principala componenta a schimbarii tot prin  viziunea pe care liderul o pune ca si perspectiva in fata oamenilor.
     Esenta sta, insa, in CREDIBILITATEA ACESTEI VIZIUNI. Fara credibilitate viziunea nu va genera niciodata implicarea reala a  oamenilor, absolut necesara pentru materializarea acesteia.
        Ce punem in aceasta viziune pentru ca ea sa fie credibila, depinde in mare parte de trecutul nostru (acesta este si mortivul pentru care nimeni nu se poate naste lider). Pentru a fi cu adevarat un lider ai nevoie de un trecut …
      Valori ca experienta,verticalitatea,obiectivitatea,echidistanta….etc nu le poate demonstra decat trecutul nostru. Daca le-am dobandit si aplicat in timp,cu siguranta le vom integra in viziunea pe care o PROPUNEN, oamenilor.
        Niciodata, indiferent de ”puterea pozitiei” , nu vom putea impune oamenilor o viziune, cu atat mai mult nu vom putea propune o viziune fragila fondata doar pe un obiectiv de moment .
       Aici este, defapt,  mult discutata diferenta intre manager si lider. 
 

    YES OR NO ?… THIS IS THE QUESTION

 
0 Flares Facebook 0 Google+ 0 Twitter 0 LinkedIn 0 StumbleUpon 0 Pin It Share 0 0 Flares ×

3 Comentarii

  1. Claudiu

    In primul rand as spune ca Leadershipul asigura VIZIUNEA, fara a impune si instrumentele prin care acea viziune sa prinda viata. Marele pacat al managerilor este incapacitatea de a gestiona presiunea (dealtfel fireasca in orice organizatie dornica de performanta),pe care insasi pozitia de manager ti-o impune. Este foarte corect si natural sa iti autoimpui o presiune atunci cand o organizatie depinde de tine .Insa,de modul in care disipam aceasta presiune asupra celor insarcinati sa obtina performanta, depinde pana la urma succesul nostru pe termen lung ca manageri si implicit succesul organizatiei din care facem parte.

  2. alba simina stanciu

    excelent !!!

    • Edith Tamas

      „Ce punem in aceasta viziune pentru ca ea sa fie credibila depinde in mare parte de trecutul nostru(acesta este si motivul pentru care nimeni nu se poate naste lider) Pentru a fi cu adevarat un lider ai nevoie de un trecut …”

      Adevarat….viata si trecutul ne face, ne ajuta sa fim ceea ce vrem sa fim.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *